miercuri, 8 august 2018

Pierderea umanitatii


Undeva in apropiere de Izvor (Bucuresti) se afla monumentul holocaustului. Fara a mai intra in detaliile istorice pe care le putem afla in numeroare publicatii, acest moment este aparte fata de toate celelalte monumente din Bucuresti. El ofera mai mult decat o experienta vizuala, totul este fizic. Se intra int-un fel de demi-sol construit din metal in care te simti prins si epuizat. Caldura este aproape insuportabila pe timpul verii. Monumentul te impresioneaza din toate punctele de vedere. Am incercat sa il redau imagistic. Am ales umbrele proiectate pe peretii si pe podeaua monumentului deoarece acestea vorbesc despre istorie. Amintirea este ca o umbra. Trebuie sa nu uitam.

vineri, 27 aprilie 2018

Despre oameni fara oameni

Am incercat acum cativa ani sa reprezint conditia umana fara a arata un om in cadru. M-am gandit ce este reprezentativ si distinct pentru fiecare familie in parte. Desi la bloc cutiile postale sunt uniforme, la casa insa, lucrurile stau altfel. Exista prin tot Bucurestiul zone de case, atat in centru cat si pe la periferie. Am descoperit ca in functie de posibilitatile materiale ale familiei sunt "decorate" si cutiile postale. Ele vorbesc despre oamenii care locuiesc acolo. Vizionare placuta.





marți, 3 aprilie 2018

Un ultim spectacol

Au trecut opt ani de la ultima mea postare pe acest blog iar aceasta este o revenire. Desigur, nu am murit si acesta nu este ultimul meu spectacol. Am devenit intre timp fotograf profesionist cu studii in domeniu si am simtit ca m-am departat de ceea ce imi aduce bucurie. Doresc o intoarcere la origini. Va invit sa vedeti pregatirea spectacolului Noi Origini. Coregraful, Bogdan Nicula a murit iar acesta a fost ultima lui creatie. Am fost acolo sa suprind emotii, momente, multa munca si dedicatie.

Bogdan Nicula a fost o mare pierdere, atat pentru prieteni si familie cat si pentru baletul din Romania. Am speranta ca pe viitor se vor ridica mai multi tineri coregrafi si talentati. Acest spectacol a avut loc acum doi ani.









marți, 27 aprilie 2010

Suntem vechi

Aceasta nu este un text filosofic asupra conditiei omului, ci postarea mea se refera la fotografie. Fotografia clasica (pe film alb-negru), folosita zeci de ani atat in occident, cat mai ales la noi (inainte de '89, neexistand fotografie color decat pe diapozitiv).

Cu totii ne aducem aminte de acele prime poze pe care le avem cu noi in albumul personal. Am devenit curioasa in timp si m-am decis sa lucrez cu filmele care scoteau fotografiile respective. Am cumparat substante si m-am pus pe treaba, rezultatul poate fu observat.

Primul film: stangaci realizat, asa cum era de asteptat.
Un caine pe strada.

O pisica la geam
Un om intr-o cafenea.




Filmul 2: mai bine realizat si mai controlat decat primul.
Lumina ferestrei.
Geometrie caclulata.




Filmul 3:
Contempland la o chitara fara corzi



Sacrificiu pentru arta.

Gasire sau negasire

Uzinele vulcan.

Miscarea sunetului

Am ales cate un instrumentist, l-am rugat sa si-l ia si sa vine cu mine intr-o locatie pentru cateva poze. Asadar, am avut ca o constanta in acest mic proiect un voal rosu, pentru ca muzica inseamna miscare (mai ales pentru mine). Locatiile au fost diferite pentru fiecare instrument in parte, cateodata contrastante, dar alta data in perfecta armonie. Am folosit mereu focala de 50mm, fie ca am facut poza pe film sau pe digital.

Asadar multumesc lui: Dan Stancu(chitara clasica), Emil Gaman (chitara electrica), Cristiana Apostol(caval), Daniela Manole (mandolina) si tuturor celor care au fost chinuiti si torturati pentru a arunca in sus cu voalul ca sa iasa frumos in poze.


Balet in imagini clasice

Am testat noul meu aparat Nikon pe film, la olimpiada de balet de anul acesta. Pe cand obiectivul meu de 70-300 s-a comportat onorabil lumina din sala nu a fost sa fie de partea mea.

Proiectoarele invechite din sala casei de cultura M.A.I. dadeau o nuanta galbuie spre verde, facand ca fetele dansatorilor sa aiba un aer macabru. Din fericire, in conditiile in care am folosit filme mai bune, eu iesit si poze cu niste culori rezonabile si normale. Asdar...mai jos se afla rezultatul a 13 filme foto consumate si 5 ore de fotografiere continua.














miercuri, 21 aprilie 2010

Imagini ale sacrului

Catre manastirile din Oltenia, pe un drum ilustrat de un film clasic.
Materialul folosit: film Ilford delta HP5, alb-negru cu procesare manuala.
Proces: Revelator rodinal R09, concentratie 1+50, agitat continuu primele 30 sec apoi cate 10 sec la fiecare minut timp de 11 minute.
Fixator: EcoFix, concentratie 1+9, agitat continuu primele 30 sec apoi cate 10 sec la fiecare minut timp de 6 min.